Legea adoptată, miercuri, prin consens de Parlament stipulează că, pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii
Spre exemplu, dacă o persoană are o pensie de 2.000 de lei obţinută pe baza contributivităţii şi încă 2.001 lei ca pensie specială, va încasa pe viitor integral cei 2.000 de lei pe baza contributivităţii, iar ceilalţi 2.001 lei (pensia specială) vor fi impozitaţi cu 10%. Practic, în loc de de 4.000 de lei, va avea o pensie totală de 3.800 de lei. În cazul în care o persoană are o pensie pe contributivitate de 7.000 de lei plus o pensie specială de 3.000 de lei, va fi impozitată cu 85% doar suma de 3.000 de lei. Practic, va rămâne cu cei 7.000 de lei, la care se vor mai adăuga alţi 450 de lei (în urma impozitului cu 85%). În loc de 10.000 de lei, va avea o pensie totală de 7.450 de lei.
În luna ianuarie, Parlamentul, la propunerea PNL, a votat aborgarea totală a pensiilor speciale, însă proiectul a picat la CCR. Singura soluţie constituţională pentru eliminarea nedreptăţilor era impozitarea drastică a celor privilegiaţi, varianta agreată miercuri de Parlament. ”E decizia corectă din punct de vedere constitutional”, a spus liderul ProRomânia Victor Ponta. Niciun partid nu va sesiza CCR, însă o poate face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care magistraţii sunt afectaţi financiar de proiectul adoptat prin consens politic. De altfel, în luna ianuarie, la precedenta tentativă de eliminarea a pensiilor speciale, tot Curtea Supremă a sesizat CCR, având câştig de cauză. Practic, judecătorii Curţii vor hotărî din nou dacă îşi taie singuri pensiile speciale oferite de PSD în era Dragnea. ”De această data, legea ar trebui să treacă de filtrul Curţii, pentru că e impozit progresiv, nu eliminarea totală a unui drept. E atributul statului, al Parlamentului să stabilească praguri de impozitare”, a explicat, pentru Adevărul, unul dintre juriştii PSD.
Politicienii s-au luptat pe paternitatea legii
PSD, USR şi PNL au susţinut fiecare în parte că demersul de impozitare a pensiilor speciale li se datorează. ”Azi trăim o nouă miercuri alba. Parlament ascultă ce vrea poporul. Sunt foarte mulţi judecători, procurori şi şefi din poliţie care sunt supăraţi, dar se face dreptate. Formula propusă afectează şefimea, unde pensiile erau nesimţite Am făcut ce trebuie pentru români”, a spus liberalul Florin Roman.
Politicienii s-au luptat pe paternitatea legii PSD, USR şi PNL au susţinut fiecare în parte că demersul de impozitare a pensiilor speciale li se datorează. ”Azi trăim o nouă miercuri alba. Parlament ascultă ce vrea poporul. Sunt foarte mulţi judecători, procurori şi şefi din poliţie care sunt supăraţi, dar se face dreptate. Formula propusă afectează şefimea, unde pensiile erau nesimţite Am făcut ce trebuie pentru români”, a spus liberalul Florin Roman. Liderul PSD Marcel Ciolacu a cerut Guvernului Orban să folosească banii economisiţi din pensiile speciale pentru majorarea alocaţiilor şi a pensiilor de rând. ”Toate pensiile din România trebuie aduse la un nivel decent, comparabil cu cele din sistemul public. Aceşti bani trebuie să se ducă obligatoriu către alocaţii şi pensii şi nu în buzunarele clientelei politice a PNL”, a spus Ciolacu. Deputatul USR Claudiu Năsui a conchis: ”Pensiile speciale sunt furt. E bine că renunţăm la acest sistem ruşinos de pensii”. În ultimii trei ani, USR a avut mai multe proiecte de lege pentru abrogarea pensiilor special, însă au fost ţinute de PSD în sertarele Parlamentului.
Cum s-au prefăcut partidele că abrogă privilegiile
Septembrie 2019. Senatorul PSD Eugen Teodorovici, la acea dată ministru de Finanţe, propune un proiect legislativ care prevede impozitarea cu 30% a pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei. De asemenea, proiectul prevedea şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Legea iniţiată de PSD venea exact înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Eugen Teodorovici era unul dintre apropiaţii Vioricăi Dăncilă, candidatul PSD pentru Cotroceni. Proiectul a trecut de Senat, însă, după alegerile pierdute de PSD, a fost îngropat în sertarele Camerei Deputaţilor.
Ianuarie 2020. PNL, abia intrat la guvernare, vine cu un proiect de lege care prevede eliminarea totală a pensiilor speciale, cu excepţia militarilor şi a poliţiştilor. USR avertizează că proiectul e neconstituţional, pentru că poţi impozita drastic pensiile speciale, dar nu le poţi elimina total. Proiectul e votat în masă de PNL şi de PSD, ba chiar şi USR îl susţine în plen, în ciuda criticilor exprimate public. Însă legea nu intră în vigoare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă proiectul la CCR, pe motiv că, prin eliminarea pensiilor speciale, sunt afectate drepturile magistraţilor şi independenţa justiţiei. CCR stabileşte iniţial ca termen de judecată data de 18 martie, însă vine pandemia de coronavirus şi Curtea îşi suspendă activitatea. Speţa a fost tranşată abia la începutul lunii mai de CCR: proiectul a fost respins ca neconstituţional. Aşadar, privilegiile financiare au rămas în vigoare. Magistraţii CCR care au trântit proiectul sunt şi ei beneficiari de pensii speciale.
Aprilie 2020. Pe fondul crizei economice generate de coronavirus, USR propune ca pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 3.500 de lei să fie impozitate cu 10%, iar cele de peste 3.500 de lei, impozitul să fie de 90%. O zi mai târziu, vine şi PNL cu un proiect aproape identic. Liberalii propun ca pensiile speciale între 2.001 lei şi 4.000 de lei să fie taxate cu 10%, în timp ce pensiile speciale cuprinse între 4.001 lei şi 7.000 de lei să fie impozitate cu 60%. Acest procent urma să se aplice doar sumei care depăşeşte 4.001 lei, nu întregului venit. Nu în ultimul rând, pensiile speciale de peste 7.000 de lei urmau să fie impozitate cu 95%. Spre deosebire de proiectul USR, liberalii au „omis” să includă în categoria specialilor primarii şi pensionarii din serviciile secrete şi fosta securitate comunistă. Ce s-a întâmplat între timp? Proiectul USR nu a fost dezbătut nici în comisiile de specialitate, în timp ce propunerea PNL nici măcar nu a intrat în circuitul parlamentar. 34,4 de miliarde de lei a cheltuit statul în ultimii patru ani cu pensiile speciale