404 Not Found

Curtea Constituţională a admis astfel o sesizare făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzicea referirea la identitatea de gen în instituţiile de învăţământ.

Potrivit surselor Agerpres, decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Legea interzicea în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”, precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii 1/2011.

Administraţia Prezidenţială a susţinut că această modificare a Legii Educaţiei Naţionale contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat, mai exact articolul 29 privind libertatea conştiinţei din Constituţie.

Klaus Iohannis:  Soluţia Parlamentului contravine libertăţii individuale

„Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se impune un stereotip/clişeu în ceea ce priveşte rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul şi acelaşi, să se încadreze într-un tipar şi să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancţiunea fiind interzicerea activităţii de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educaţional. În cazul de faţă, învederăm că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic contravine libertăţii individuale de conştiinţă întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor”, a susţinut Klaus Iohannis.

Şeful statului a amintit că, potrivit art. 29 alin. (1) şi (2) din Constituţie, individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii şi opiniilor, libertatea conştiinţei fiind garantată.

„Întregul sistem educaţional trebuie să fie deschis pentru idei, opinii şi valori, statul trebuind să se abţină de la adoptarea unor soluţii legislative care pot fi interpretate ca lipsite de respect faţă de convingerile persoanelor, respectiv părinţilor sau tutorilor legali. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”, se mai arată în sesizarea transmisă CCR.

Asociaţia ACCEPT: Decizia CCR recunoaşte că persoanele transgender există în realitatea juridică şi factuală din România

Asociația ACCEPT a salutat decizia luată de Curtea Constituțională a României, care „a oprit un atac grav asupra democrației și a libertăților de gândire, exprimare și autonomie academică”.

„Hotărârea CCR permite ca inegalitatea de gen și nerespectarea identității de gen – probleme cronice în societatea românească – să fie dezbătute într-un cadru educațional care permite dezbaterile deschise și analizarea acestor subiecte. Pentru persoanele transgender este vital ca identitatea trans să facă parte din discuțiile școlare și universitare, pentru a micșora gradul de discriminare cu care se confruntă elevii și studenții transgender și non-binari. Studenții la drept, medicină, psihologie, sociologie vor putea continua să învețe despre gen, pentru a oferi în cariera lor servicii adecvate femeilor și persoanelor trans. Mai mult, hotărârea CCR anulează atitudini transfobe și misogine din interiorul Parlamentului”, a declarat Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor trans și co-președinte al ACCEPT.

„Decizia CCR de astăzi este un pas important – ea recunoaște faptul că genul și, implicit, persoanele transgender există în realitatea juridică și factuală din România. Această realitate, odată recunoscută de CCR, trebuie respectată în măsurile legislativului și executivului – nu numai în educație, dar și în sănătate, în domeniul ordinii publice și în alte servicii publice în care persoanele transgender au dreptul să fie tratate cu acelaşi respect şi profesionalism cu care este tratat orice cetăţean, ţinându-se cont de identitatea lor de gen.” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a Asociației ACCEPT.

Campania se intitulează „Best4OlderLGBTI”, adică „Ce e mai bun pentru LGBTI-iștii mai bătrâni”, fiind și un joc de cuvinte: 4 se citește în engleză „four”, foarte asemănător cu „for” (pentru), iar „Older”(mai bătrâni) este scris cu O mare, din alăturare rezultând „40”. Scopul ei declarat este să lupte „împotriva discriminării bazate pe vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, expresie de gen și caracteristicile sexuale ale oamenilor în vârstă” și să „promoveze drepturile LGBTI-știlor mai bătrâni”. Dacă despre identitatea de gen am mai aflat, este greu de definit „expresia de gen”.