404 Not Found

„Având în vedere Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care va fi supusa aprobarii în urmatoarea ședința de Guvern , Asociația Municipiilor din România face următoarele precizări:

-Prin Codul administrativ este statuată obligația autorităților publice centrale de a consulta structurile asociative ale administrației publice locale asupra oricărui proiect de act normativ care priveşte în mod direct administraţia publică locală.

În situațiile urgente, termenul de consultare este de 10 zile lucrătoare.

-Constatăm cu dezamăgire că „practicile nesanatoase” ale guvernelor anterioare au fost însușite rapid de Guvernul Cîțu. Proiectul de OUG propus spre adoptare ,fara consultarea AMR si a celorlalte structuri asociative, transformâ astfel un instrument de dialog între doi parteneri egali (administrația centrală-administrația locală) într-un act formal, menit să mimeze respectarea legii, dar încălcând în fapt și litera și spiritul ei.

-Adoptarea unei ordonanțe de urgență care modifică peste 20 de acte normative, cu impact în diverse domenii precum: bugete locale, fiscalitate, asistență socială, educație, salarizare, sănătate, muncă, etc, fără respectarea minimă a regulilor în domeniul transparenței și dialogului cu structurile asociative , este de natură să tragă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea Guvernului de a realiza reforma statului, așa cum și-a asumat prin programul de guvernare.”, transmite Asociația Municipiilor din România, printr-un comunicat de presă.

Primarii de municipii îi transmit și un mesaj premierului, dar și miniștrilor din cabinet și amenință că vor sancționa „public și juridic” derapajele Executivului.

„Transmitem primului-ministru și miniștrilor cabinetului Cîțu un mesaj ferm: Dialogul instituțional nu este o opțiune a unui ministru sau a unui funcționar din minister , ci o obligație legală a Guvernului Romaniei , statuată atât în Codul administrativ, cât și în Carta  europeană a autonomiei locale, iar Asociația Municipiilor din România nu va lăsa nesancționate, public și juridic, derapajele de la această obligație”, se mai arată în același comunicat.

Ministerul Finanțelor a publicat, luni seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern, care prevede mai multe măsuri fiscal-bugetare, printre care plafonarea veniturilor bugetarilor, menținerea punctului de amendă la valoarea de 145 de lei și amânarea până în 2022 a pensiilor speciale ale primarilor.

Primarul din Cluj, Emil Boc, este președintele Asociației Municipiilor, dar și unul dintre primarii nemulțumiți din PNL în legătură cu formarea Cabinetului Cîțu. În ședința în care liberalii au validat lista de miniștri, Emil Boc s-a abținut la vot, după ce a criticat negocierile purtate de Ludovic Orban.

Sursa: digi24.ro

Spre exemplu, dacă o persoană are o pensie de 2.000 de lei obţinută pe baza contributivităţii şi încă 2.001 lei ca pensie specială, va încasa pe viitor integral cei 2.000 de lei pe baza contributivităţii, iar ceilalţi 2.001 lei (pensia specială) vor fi impozitaţi cu 10%. Practic, în loc de de 4.000 de lei, va avea o pensie totală de 3.800 de lei. În cazul în care o persoană are o pensie pe contributivitate de 7.000 de lei plus o pensie specială de 3.000 de lei, va fi impozitată cu 85% doar suma de 3.000 de lei. Practic, va rămâne cu cei 7.000 de lei, la care se vor mai adăuga alţi 450 de lei (în urma impozitului cu 85%). În loc de 10.000 de lei, va avea o pensie totală de 7.450 de lei.

În luna ianuarie, Parlamentul, la propunerea PNL, a votat aborgarea totală a pensiilor speciale, însă proiectul a picat la CCR. Singura soluţie constituţională pentru eliminarea nedreptăţilor era  impozitarea drastică a celor privilegiaţi, varianta agreată miercuri de Parlament. ”E decizia corectă din punct de vedere constitutional”, a spus liderul ProRomânia Victor Ponta. Niciun partid nu va sesiza CCR, însă o poate face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care magistraţii sunt afectaţi financiar de proiectul adoptat prin consens politic. De altfel, în luna ianuarie, la precedenta tentativă de eliminarea a pensiilor speciale, tot Curtea Supremă a sesizat CCR, având câştig de cauză. Practic, judecătorii Curţii vor hotărî din nou dacă îşi taie singuri pensiile speciale oferite de PSD în era Dragnea. ”De această data, legea ar trebui să treacă de filtrul Curţii, pentru că e impozit progresiv, nu eliminarea totală a unui drept. E atributul statului, al Parlamentului să stabilească praguri de impozitare”, a explicat, pentru Adevărul, unul dintre juriştii PSD.

Politicienii s-au luptat pe paternitatea legii

PSD, USR şi PNL au susţinut fiecare în parte că demersul de impozitare a pensiilor speciale li se datorează. ”Azi trăim o nouă miercuri alba. Parlament ascultă ce vrea poporul. Sunt foarte mulţi judecători, procurori şi şefi din poliţie care sunt supăraţi, dar se face dreptate. Formula propusă afectează şefimea, unde pensiile erau nesimţite Am făcut ce trebuie pentru români”, a  spus liberalul Florin Roman.

Politicienii s-au luptat pe paternitatea legii PSD, USR şi PNL au susţinut fiecare în parte că demersul de impozitare a pensiilor speciale li se datorează. ”Azi trăim o nouă miercuri alba. Parlament ascultă ce vrea poporul. Sunt foarte mulţi judecători, procurori şi şefi din poliţie care sunt supăraţi, dar se face dreptate. Formula propusă afectează şefimea, unde pensiile erau nesimţite Am făcut ce trebuie pentru români”, a  spus liberalul Florin Roman. Liderul PSD Marcel Ciolacu a cerut Guvernului Orban să folosească banii economisiţi din pensiile speciale pentru majorarea alocaţiilor şi a pensiilor de rând. ”Toate pensiile din România trebuie aduse la un nivel decent, comparabil cu cele din sistemul public. Aceşti bani trebuie să se ducă obligatoriu către alocaţii şi pensii şi nu în buzunarele clientelei politice a PNL”, a spus Ciolacu. Deputatul USR Claudiu Năsui a conchis: ”Pensiile speciale sunt furt. E bine că renunţăm la acest sistem ruşinos de pensii”. În ultimii trei ani, USR a avut mai multe proiecte de lege pentru abrogarea pensiilor special, însă au fost ţinute de PSD în sertarele Parlamentului.

Cum s-au prefăcut partidele că abrogă privilegiile

Septembrie 2019. Senatorul PSD Eugen Teodorovici, la acea dată ministru de Finanţe, propune un proiect legislativ care prevede impozitarea cu 30% a pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei. De asemenea, proiectul prevedea şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Legea iniţiată de PSD venea exact înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Eugen Teodorovici era unul dintre apropiaţii Vioricăi Dăncilă, candidatul PSD pentru Cotroceni. Proiectul a trecut de Senat, însă, după alegerile pierdute de PSD, a fost îngropat în sertarele Camerei Deputaţilor.

Ianuarie 2020. PNL, abia intrat la guvernare, vine cu un proiect de lege care prevede eliminarea totală a pensiilor speciale, cu excepţia militarilor şi a poliţiştilor. USR avertizează că proiectul e neconstituţional, pentru că poţi impozita drastic pensiile speciale, dar nu le poţi elimina total. Proiectul e votat în masă de PNL şi de PSD, ba chiar şi USR îl susţine în plen, în ciuda criticilor exprimate public. Însă legea nu intră în vigoare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă proiectul la CCR, pe motiv că, prin eliminarea pensiilor speciale, sunt afectate drepturile magistraţilor şi independenţa justiţiei. CCR stabileşte iniţial ca termen de judecată data de 18 martie, însă vine pandemia de coronavirus şi Curtea îşi suspendă activitatea. Speţa a fost tranşată abia la începutul lunii mai de CCR: proiectul a fost respins ca neconstituţional. Aşadar, privilegiile financiare au rămas în vigoare. Magistraţii CCR care au trântit proiectul sunt şi ei beneficiari de pensii speciale.

Aprilie 2020. Pe fondul crizei economice generate de coronavirus, USR propune ca pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 3.500 de lei să fie impozitate cu 10%, iar cele de peste 3.500 de lei, impozitul să fie de 90%. O zi mai târziu, vine şi PNL cu un proiect aproape identic. Liberalii propun ca pensiile speciale între 2.001 lei şi 4.000 de lei să fie taxate cu 10%, în timp ce pensiile speciale cuprinse între 4.001 lei şi 7.000 de lei să fie impozitate cu 60%. Acest procent urma să se aplice doar sumei care depăşeşte 4.001 lei, nu întregului venit. Nu în ultimul rând, pensiile speciale de peste 7.000 de lei urmau să fie impozitate cu 95%. Spre deosebire de proiectul USR, liberalii au „omis” să includă în categoria specialilor primarii şi pensionarii din serviciile secrete şi fosta securitate comunistă. Ce s-a întâmplat între timp? Proiectul USR nu a fost dezbătut nici în comisiile de specialitate, în timp ce propunerea PNL nici măcar nu a intrat în circuitul parlamentar. 34,4 de miliarde de lei a cheltuit statul în ultimii patru ani cu pensiile speciale

UPDATE 4 Camera Deputaților a votat cu 307 voturi „pentru” și un singur vot împotrivă impozitarea pensiilor speciale.

UPDATE 3 Legea prevede impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc. În acest moment, singura excepție o constituie pensiile parlamentarilor.

Impozitarea acestora se poate face doar după un vot în plenul reunit al Parlamentului, nu după un vot în Camera Deputaților. Surse din PNL și PSD au declarat pentru Europa Liberă că votul pentru impozitarea pensiilor parlamentarilor urmează să fie dat mâine.

Deputatul USR, Cristian Seidler, a criticat plafonul de 7000 de lei impus de PNL și PSD, susținând că pensiile speciale ale parlamentarilor nu vor fi atinse de impozitarea cu 85%.

Legea trebuie să treacă și de Curtea Constituțională, deoarece judecătorii CCR au declarat neconstituțională legea privind eliminarea pensiilor speciale.

UPDATE 2 Consens în Parlament pentru impozitarea pensiilor speciale.

„USR a depus un proiect acum 3 ani de zile pentru eliminarea pensiilor speciale. Am venit apoi cu un proiect de impozitare a pensiilor speciale. Pragul nostru era de 3.500 de lei, acum e 7.000 de lei, dar susținem principiul. Pensiile speciale sunt furt. Cei care și le-au luat, le-au luat că au avut suficientă influență prin PSD, PNL ca să își atragă aceste privilegii. E foarte bine că încercăm să renunțăm astăzi, că mai există și hopul Curții Constituționale, la pensiile speciale” – Claudiu Năsui, deputat USR
„Toate categoriile de pensii speciale sunt impozitate începând cu acest proiect de lege. Nu mai există vreo categorie de pensie specială care să nu fie impozitată. Din punctul nostru de vedere, legea este constituțională. Dacă pensia magistratului, parlamentarului are o contribuție de peste 7.000 de lei până la acea cotă se aplică impozitul de 10%. Ai contribuit pentru 8.000 de lei, impozitul o să fie 10%. Am făcut o lege bună care să nu poată fi contestată. A fost o decizie politică și votul a fost în unanimitate” – Olguța Vasilescu, deputat USR
„Azi trăim o nouă miercure albă în Parlament. Parlamentul își întoarce fața către popor. Sunt foarte mulți judecători, procurori, șefi din armată și poliție care sunt supărați. Formula de astăzi îi afectează pe șefi unde pensiile erau nesimțite. În momentul în care un fost magistrat, fost șef de peniteniciar, stă bine mersi cu 75.000 de lei, lucrurile acestea nu putea continua la nesfârșit așa. Decizia de azi ne pune în cap și unii colegi” – Florin Roman, deputat PNL
UPDATE 1 Comisia de Buget din Camera Deputaților a adoptat un amendament prin care se va aplica un impozit de 10% pentru pensiile speciale care depășesc 2000 de lei și 85% pentru pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei. Impozitul se aplică doar pentru suma care depășește plafonul de 2.000 de lei și pe cel de 7.000 de lei și doar pentru bucata care nu reprezintă pensia bazată pe contributivitate. Impozitarea nu se aplică parlamentarilor, deoarece în cazul acestora legea trebuie să fie votată în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Votul pentru impozitarea pensiilor aleșilor urmează să fie dat mâine.

Liderii partidelor parlamentare au convenit suplimentarea ordinii de zi cu impozitarea pensiile speciale. Astfel, Comisia de buget își desfășoară activitatea paralel cu ședința de plen a Camerei Deputaților. Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că o primă variantă luată în discuție este impozitarea pensiilor speciale cu 10% până în 7.000 de lei și cu 85% a celor peste 7.000 de lei. Impozitarea se va aplica doar pentru suma care depășește 7.000 de lei, nu pentru întreaga pensie.

Ședința de plen din Camera Deputaților a debutat cu o solicitare de suplimentare a ordinii de zi, cu inițiativa legislativă depusă de senatorul PSD, Liviu Pop. În forma adoptată de Senat pentru acest proiect, se prevede impozitarea pensiilor speciale de până în 10.000 de lei cu 10%, iar ceea ce depășește acest plafon urmează să fie impozitat cu 90%.

USR și PNL au depus și ele proiecte privind impozitarea pensiilor speciale, după ce Curtea Constituțională a decis că eliminarea pensiilor speciale este neconstituțională.

„Dacă există voință politică, vom vota orice proiect, ca să terminăm cu această șaradă”, a spus liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Florin Roman.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a vorbit despre o „impozitare drastică a pensiilor speciale”, în timp ce reprezentanții USR, PMP și UDMR au anunțat că vor vota impozitarea pensiilor speciale.

O primă variantă de lucru în Comisia de buget este impozitarea tuturor pensiilor cu 85% pentru suma care depășește plafonul de 7.000 de lei și cu 10% pentru cele sub acest plafon.

USR susține că se dorește și impozitarea pensiilor bazate pe contributivitate, dar și cele din pilonul 2 și 3 de pensii.

„Vor să impoziteze cu 85% toate pensiile peste 7.000 de lei. Ați citit bine. Toate pensiile. Și pensiile contributive și pilonul 2 și 3. Toate pensiile să fie impozitate cu 85% peste 7.000 de lei”, a scris deputatul USR, Claudiu Năsui, membru în Comisia de Buget, pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, deputatul USR a avut o discuție cu Olguța Vasilescu, deputat PSD, prin care a fost informat că social-democrații vor impozita doar pensiile speciale.

Militarii și polițiștii nu vor fi exceptați de la plata acestor impozite, deși în proiectul PNL se prevedea scutirea acestor categorii de la plata impozitului pentru pensia încasată.

Pensiile speciale ale parlamentarilor nu urmează să fie cuprinse în acest proiect, deoarece este nevoie de un vot în plenul reunit al Parlamentului și nu de un vot în Camera Deputaților.

„Unde ajung banii noștri?

Nu contează guvernarea, cheltuiala cu pensiile speciale crește în continuare.

În timp ce, românii plătesc printre cele mai mari taxe, pe salariul minim din toată Europa, statul dă din ce în ce mai mulți bani pentru pensii speciale.

Ce sunt pensiile speciale? Pensii separate de sistemul public de pensii, care se dau suplimentar față de pensia contributivă, pentru câteva categorii care beneficiază de legi speciale. De aceea se și numesc pensii speciale, pentru că se dau în baza acestor legi speciale.

În luna mai, statul a mai cheltuit încă 844 de milioane de lei pentru pensii speciale. În fiecare lună a anului 2020 statul a cheltuit mai mult decât în luna precedentă pentru pensii speciale”, scrie Claudiu Năsui pe Facebook.

Legile care instituie pensiile speciale

„PNL-PSD au propus și votat în ultimii 30 de ani legi care instituie aceste pensii speciale. De atunci, le tot plătim. Și încă nu puțin.

USR a depus, primul proiect de lege din această legislatură, de desființare a pensiilor speciale. Proiectul a fost contopit cu alt proiect și declarat neconstituțional. Mișcarea a fost intenționată.

Apoi, am revenit cu un proiect de impozitare a pensiilor speciale cu 90%. Acesta a fost recent, respins de senat. Va veni la cameră, unde probabil va fi blocat.

Guvernul ar putea da un OUG, pentru desființarea acestor pensii speciale, dar nu o va face. De ce? Din același motiv pentru care a reluat finanțarea academiilor false pline de foști securiști”, a conchis acesta.