404 Not Found

Voturile prin corespondenţă, mult-contestate de preşedintele Trump, i-au adus victoria lui Biden şi au reprezentat motivul pentru care câştigătorul scrutinului prezidenţial din 3 noiembrie nu a putut fi cunoscut în dimineaţa următoare alegerilor.

Succesul challenger-ului democrat a venit după două zile în care situaţia numărului de electori adjudecaţi de Biden şi Trump a rămas neschimbată: 253, respectiv 213, dintr-un necesar minim de 270.

Democratul s-a plasat, vineri, în faţa preşedintelui în două state-cheie în care Trump s-a aflat în frunte, miercuri şi joi. Este vorba de Georgia şi de Pennsylvania.

În alte două state-cheie, Arizona şi Nevada, Biden s-a aflat în faţa lui Trump încă de la închiderea urnelor.

Biden va prelua rapid rolul de preşedinte ales şi va face anunţuri privind măsurile de tranziţie

Echipa politicianului democrat a comunicat că nu va intra în jocul preşedintelui Trump, care i-a acuzat pe adversari că fură alegerile şi a ameninţat că va contesta în justiţie rezultatele scrutinului.

Joseph (Joe) Robinette Biden Jr., 77 de ani, este un veteran al politicii din Statele Unite.

Licenţiat în Drept al Syracuse University, a fost senator timp de 36 de ani, din 1973 până în 2009, fiind ales pentru şapte mandate.

A făcut echipă cu Barack Obama în alegerile în care acesta din urmă l-a învins pe republicanul John McCain în 2008 şi a devenit, astfel, vicepreşedinte al Statelor Unite.

Hillary Clinton a candidat în 2016 pentru că Biden a ales să nu candideze atunci

A fost pe punctul de a se înscrie, în 2016, în competiţia pentru nominalizarea candidatului prezindenţial democrat, poziţie adjudecată în cele din urmă de Hillary Clinton.

Biden a renunţat atunci din cauza unei drame familiale – decesul fiului său, Beau Biden, în urma unei afecţiuni incurabile.

În competiţia pentru Casa Albă din 2020, Biden face echipă cu senatoarea Kamala Harris.

Dincolo de câştigarea voturilor electorale, necesare pentru învestitura prezidenţială, Biden este şi câştigătorul celor mai multe voturi populare acordate vreodată unui candidat la preşedinţia SUA: circa 74 de milioane, cu 4 milioane mai multe decât cele acordate preşedintelui Trump în scrutinul de la 3 noiembrie.

Investitiile americane in Romania, in cifre

Pentru a schita un raspuns la aceasta intrebare, sa ne uitam insa la amploarea investitiilor americane in Romania. Iar aici este necesara o privire in trecut. Astfel, in anul 2014 investitiile americane in Romania se ridicau, conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) la 3,531 miliarde de lei, reprezentand 2,42% din totalul investitiilor straine directe. SUA ocupa, prin urmare, la acel moment, locul 11 intre investitorii straini directi in Romania, numarul firmelor cu capital american fiind de 6.940. In acelasi timp, aportul economic al partenerului nostru strategic era de aproape 6 ori mai mare decat in anul 2002, cand Romania se pregatea sa intre in NATO.

Citeste si: Ce se va întâmpla dacă Donald Trump va deveni președintele Statelor Unite. Profilul candidatului

La 31 decembrie 2017 insa, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, investitiile americane in Romania erau in scadere, ocupand locul 14 cu aproximativ 1,91% din totalul investitiilor straine directe. Acestea vizau, in principal, urmatoarele sectoare: comunicatii, industrie electronica, industrie chimica, industria lemnului, industria alimentara, comert, silvicultura si minerit. Crestea, in schimb, numarul de societati comerciale inmatriculate la 7.479, valoarea totala a capitalului social al acestor companii, in echivalent valuta, fiind de 1.137,8 milioane USD.

Topul din anul 2017 al celor mai mari companii cu actionariat direct, majoritar american, dupa cifra de afaceri, avea urmatoarea componenta:

• Cargill Agricultura SRL (490,2 milioane euro)

• Mars Romania SRL (108 milioane de euro)

• Microsoft Romania SRL (69 milioane de euro)

Sa insemne aceasta scadere faptul ca americanii bateau in retragere, cel putin pe frontul economic? Nicidecum, din moment ce statistica prezentata mai sus nu includea investitiile americane militare directe, care incepeau incet-incet sa se contureze din acel moment. Sa amintim doar cateva: facilitatile militare Mihail Kogalniceanu si Campia Turzii, unde americanii investeau masiv in pistele de rulare, asta ca sa nu mai mentionam importantul si, de altfel, deosebit de scumpul scut de la Deveselu, a carui investitie americana se situeaza in jurul valorii de 800 de milioane de dolari si unde partea romana a contribuit, atentie, cu numai 12 milioane de dolari.

O analaiza BNR realizata anul acesta arata insa ceea ce toata lumea banuia, mai precis faptul ca americanii au in realitate mult mai multe investitii in Romania decat cele care apar in statistici, iar daca s-ar totaliza banii investiti de partenerul strategic in tara noastra, SUA ar intra, brusc, in top 5 investitori straini. O imagine, sa recunoastem, mult mai conforma cu realitatea.

Varianta administratiei Trump: avantaje si dezavantaje

Patru ani mai tarziu de la momentul investirii, Romania a trecut cu brio „testul” Trump, de al carui comportament nabadaios toata lumea s-a temut la inceput, unii analisti mergand chiar pana acolo incat sa sugereze ca acesta ar putea renunta la scutul de la Deveselu! Fireste, nimic mai neadevarat. Dincolo de acest lucru, insa, administratia Trump a lucrat deosebit de bine cu omoloaga sa din Romania, lucru dovedit inclusiv de importantul semnal dat de Consiliul de Afaceri Americano-Roman (AMRO) inca din anul 2019, care recomanda presedintelui SUA sprijinirea candidaturii Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), precum si aderarea la spinosul dosar Visa Waiver.

Un an mai tarziu, rezultatele deja se vad: importantul anunt al americanilor in privinta investiei de 8 miliarde de dolari in centrala nucleara de la Cernavoda, asta pentru a nu mai vorbi despre mult-discutata autostrada Gdansk-Constanta, practic o menghina cu care americanii inchid accesul Rusiei in Europa. Daca foarte multe detalii nu se cunosc insa la momentul actual despre aceasta, sigur este ca, odata realizata, economia din regiune ar primi un impuls deosebit de puternic in virtutea mobilitatii extraordinare pe care ar asigura-o.

In concluzie, o continuare a administratiei Trump la Casa Alba ar fi mai mult decat favorabila Romaniei din punct de vedere economic, dar nu numai. Cat despre dezavantaje, principalul argument ramane caracterul imprevizibil al lui Donald Trump insusi, dar experienta celor 4 ani de mandat deja executat arata fara doar si poate ca acesta este un prieten al Romaniei.

Varianta administratiei Biden: avantaje si dezavantaje

Fiind o administratie care inca nu si-a dovedit eficienta in relatiile de lucru, despre echipa Biden nu se poate afirma inca mare lucru cu certitudine. Cateva aspecte pozitive ies insa in evidenta, iar dintre acestea putem mentiona urmatoarele: declaratia tandemului Biden-Harris conform careia va trata Uniunea Europeana drept un partener preferntial de dialog, deci automat si Romania, plus repetatele afirmatii ale lui Joe Biden conform carora organizatia NATO va fi pusa la loc de cinste sub mandatul sau. Ceea ce nu inseamna, insa, ca Donald Trump nu valorizeaza aceasta organizatie, doar ca actualul presedinte, cu stilul sau mai contondent si fiind un om de afaceri, a dorit sa se asigure ca fiecare participant la aceasta organizatie plateste justa sa contributie.

Citeste si: Ce se va întâmpla dacă Joe Biden va deveni președintele Statelor Unite. Profilul candidatului

Cat despre aspectele negative ale unei eventuale administratii Biden, recentele dezvaluiri de presa privind legaturile lui Hunter Biden cu omul de afaceri Puiu Popoviciu fireste ca nu au cum sa arunce o lumina buna asupra contracandidatului lui Donald Trump, cel putin in Romania. Legaturile de afaceri ale fiului lui Joe Biden cu Europa de Est, sunt de altfel binecunoscute, mai ales in ceea ce priveste Ucraina, astfel ca imaginea sa in zona nu are cum sa nu fie citita in aceasta cheie. Ar insemna asta o legatura de afaceri mai buna cu Romania? Este greu de spus, dar cert este ca, pana la acest moment, filiera Popoviciu dovedeste ca Hunter Biden a avut un interes puternic in Romania, dorind sa devina cel mai mare dezvoltator imobiliar de pe piata.

In concluzie, este de asteptat ca legaturile puternice de afaceri romano-americane sa continue si in urmatorii 4 ani, indiferent cine va fi locatarul Casei Albe, iar asta, trebuie s-o spunem, mai ales in virtutea parteneriatului strategic pe care il avem cu SUA. Sau, mai pragmatic spus, atat timp cat Rusia va continua sa fie o amenintare, banii americani vor continua sa vina in Romania. Iar asta nu are cum sa fie decat o veste buna.

Nu uitati sa aveti un portofoliu diversificat pentru a fi protejat in caz de situatii mai putin placute in cazul unora dintre ele!

Disclaimer: Nu sunt un analist financiar, consultant si nici broker. Iti voi oferii ajutorul prin prisma experientei personale pe portofoliul propriu de investitor si nu de povestitor. Ceea ce vei decide sa faci in urma discutiei cu mine, este strict responsabilitatea ta. In momentul in care vei lua decizia sa investesti, iti voi recomanda si o lista de brokeri autorizati cu care vei putea discuta si incepe deschiderea contului de tranzactionare.

• Puteti investi la bursa aici https://bit.ly/2Guy5EN sau aici https://bit.ly/3f4dJRp sau aici https://bit.ly/cont-xtb sau aici https://bit.ly/3k2dJUs
• Mentorat de investiții la bursă: —>> https://bit.ly/2PvDpKZ
• Cursuri și ghiduri de investiții – De unde înveți să investești – https://bit.ly/2F7qg6w
• Inscrie-te in: Invest Club – Comunitatea Investitorilor din Romania.

În contextul în care vrea să câștige un nou mandat, Donald Trump se confruntă cu o țară devastată de Covid-19 și de efectele sale economice, precum și cu un electorat care va analiza cu atenție cei patru ani petrecuți la Casa Albă, conform BBC.

Pentru a câștiga alegerile din 2020, Donald Trump spune că va revitaliza economia Statelor Unite, că va crea locuri de muncă, va proteja interesele comerciale ale țării și că va continua cu poziția sa fermă asupra imigrației.

Anul acesta, lupta pentru Casa Albă va avea loc în data de 3 noiembrie și se va da între candidatul republican Donald Trump și candidatul democrat Joe Biden, fost vicepreședinte în mandatul lui Barack Obama.

Locuri de muncă și Economie – Revitalizarea economiei în urma Covid-19

În cei patru ani deja petrecuți la Casa Albă, Trump a militat pentru principii de tipul „America în primul rând” și a luptat pentru aducerea locurilor de muncă și a lanțurilor de producție înapoi în Statele Unite.

În timpul primei campanii electorale, Trump a promis, printre altele, reduceri majore de taxepentru clasa muncitoare și mutarea în Statele Unite a proceselor de fabricație.

O parte dintre aceste lucruri le-a și făcut. Din ianuarie 2017, Statele Unite au creat peste 480.000 de locuri de muncă în producție, deși analiștii consideră că per total, creșterea în acest domeniu s-a diminuat în ultima perioadă.

De asemenea, Trump a prezis că economia își va reveni imediat după pandeie, deși criticii săi au declarat în mai multe rânduri că răspunsul Administrației Prezidențiale la Covid-19 a provocat daune economice de lungă durată.

Comerț – Încetarea „dependenței” de China și protejarea fabricilor din Statele Unite

Trump a candidat pentru primul mandat cu promisiunea că Statele Unite se vor concentra pe propriile interese economice, dar a insistat totuși că „America pe primul loc” nu înseamnă „America singură”.

În ceea ce privește comerțul, Donald Trump a luat o poziție dură față de China și a lansat mai multe politici care să protejeze producătorii americani de competiția străină, iar acestea rămân principalele aspecte ale planului său pentru comerțul celei mai mari economii mondiale.

În primul său mandat, președintele a pus acentul pe renegocierea unor acorduri comerciale pe care le considera nedrepte pentru Statele Unite, precum Nafta (între SUA, Canada și Mexic) sau părăsirea lor (Parteneriatul Trans-Pacific).

În campania din 2016, Trump a promis că va repara deficitul comercial al Statelor Unite (diferența dintre importuri și exporturi), care, pentru prima dată în șase ani, s-a micșorat în 2019. Cu toate acestea, nu toți economiștii sunt de acord că acest lucru sugerează o îmbunătățire a economiei.

În luna august, Trump a spus că vrea să ofere credite fiscale pentru a determina companiile americane să își mute fabricile din China înapoi în SUA, astfel „finalizând dependența de China”.

Trump a impus de asemenea taxe asupra mai multor bunuri din Uniunea Europeană, de la oțel la vinuri franțuzești, amenință cu taxe asupra oțelului și aluminiului din Brazilia și Argentina și a reimpus recent taxe asupra unor produse din aluminiu canadiene.

Politică Externă – „America pe primul loc” și reafirmarea suveranității Statelor Unite

Ca și în cazul comerțului, Donald Trump a promis să pună Statele Unite pe primul loc și în ceea ce privește politica externă.

În formularea oficială de la Casa Albă, acest lucru înseamnă „reafirmarea suveranității Americii și dreptul tuturor națiunilor să își determine propriul viitor”, cu un focus pe asigurarea securității și prosperității.

În practică, aceste principii au dus la retragerea din mai multe acorduri internaționale, cum ar fi Acordul Climatic de la Paris, sau retragerea din unele instituții internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății.

De asemenea, Trump a intrat în conflict cu mai multe alianțe internaționale. În cazul NATO, Trump a cerut membrilor săi să crească bugetul alocat Apărării.

O altă promisiune făcută de Donald Trump de-a lungul primului mandat a fost reducerea numărului de militari americani staționați în alte țări, în special în Germania și Afganistan. Cu toate acestea, numărul trupelor este la aproximativ același nivel ca în momentul în care Trump a preluat funcția.

Criticii președintelui au declarat în numeroase rânduri că Trump a creat tensiuni cu aliații apropiați ai Statelor Unite și a încercat să se apropie de adversari, precum Coreea de Nord și Rusia.

Printre „reușitele” din politica externă din primul mandat al lui Donald Trump se numără facilitarea acordului dintre Israel și Emiratele Arabe Unite pentru normalizarea relațiilor, precum și uciderea lui Abu Bakr al-Baghdadi (liderul Statului Islamic) și al generalului Qasem Soleimani, lider militar iranian.

Imigrație – Construirea zidului și diminuarea imigrației

Promisiunea de a diminua imigrația în Statele Unite a fost una dintre pietrele de temelie din campania electorală a lui Trump din 2016, precum și a carierei sale politice.

În cadrul celei de-a doua campanii, Trump a promis că va continua construirea zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Până acum, președintele a asigurat fonduri pentru construirea a 716 kilometri, puțin peste jumătate din lungimea graniței comune.

Pe lângă asta, Trump dorește să elimine loteria vizelor și migrația în lanț, care presupune imigrația în Statele Unite bazată pe relații de rudenie, și să treacă la un sistem de intrare în țară bazat pe merit.

Planurile lui Donald Trump privind imigrația au suferit o înfrângere vara aceasta, când Curtea Supremă a judecat împotriva dorinței președintelui de a anula programul DACA, care protejează aproximativ 650.000 de tineri ce au intrat în Statele Unite fără acte când erau copii.

Sănătate – Prețuri mai mici pentru medicamente și anularea Obamacare

Printre promisiunile din campania electorală din 2016 a lui Donald Trump se numără și anularea Affordable Care Act, cunoscută sub numele de Obamacare și creată de fostul președinte american Barack Obama.

În cei patru ani petrecuți la Casa Albă, Donald Trump nu a reușit să elimine Obamacare, considerată în general bună pentru americani, dar a reușit să aducă anumite modificări.

Președintele a promis și reducerea prețurilor la medicamente în Statele Unite. În luna iulie, Trump a luat o serie de măsuri care vor permite reduceri și importarea unor medicamente mai ieftine, deși analiștii din domeniu nu consideră că aceste măsuri vor avea un impact major.

În domeniul sănătății, Trump a declarat criza opioidelor o urgență de sănătate națională în anul 2017 și a oferit un buget de 1,8 miliarde de dolari statelor pentru prevenție, tratament și măsuri de recuperare. De asemenea, a făcut pași spre restricționarea prescripțiilor de opioide.

Criticii președintelui consideră că decizia de desființare a Obamacare, care a ajutat milioane de americani să obțină asigurare de sănătate, nu poate fi „acoperită” de lupta împotriva opioidelor.

Schimbări climatice – Promovarea energiei Statelor Unite

În cei patru ani de când a preluat funcția de președinte, Donald Trump a întors din drum numeroase inițiative pentru protecția mediului, precum limitarea emisiilor de dioxid de carbon, îndeplinind astfel o promisiune făcută în campania din 2016.

Trump a retras Statele Unite din Acordul Climatic semnat la Paris în 2015, motivând că acesta nu avantaja Statele Unite, ci doar restul țărilor. Retragerea va fi finalizată în mod formal după alegerile din noiembrie.

Recent, Administrația Trump a aprobat extracția de petrol și gaze din Refugiul Național Arctic pentru animale sălbatice din Alaska, locație în care nu au mai fost desfășurate de zeci de ani astfel de localități.

Justiție – Bază de date pentru urmărirea abaterilor disciplinare ale polițiștilor

Donald Trump a lăudat în mai multe rânduri First Step Act, lege implementată pe durata mandatului său, drept un pas cheie pentru o reformă în justiție.

Actul aprobat în 2018 a fost semnificativ și a reformat legi la nivel federal, a oferit judecătorilor mai multă dicreție în ceea ce privește condamnările și a întărit eforturile pentru reabilitarea prizonierilor.

Trump a promis și Second Step Act, care ar urma să se adreseze dificultăților de angajare a foștilor prizonieri, dar momentan nu a fost propusă nicio lege în acest sens.

În timpul campaniei din 2016, Trump s-a prezentat drept un susținător ferm al poliției și a rămas așa pe durata ultimilor patru ani, chiar și în ultima perioadă, când țara a fost cuprinsă de proteste împotriva nedreptăților rasiale realizate de polițiști.

În luna iunie, Trump a semnat un ordin executiv prin care a introdus mai multe reforme în poliție, oferind granturi pentru îmbunătățirea practicilor, precum și pentru crearea unei baze de date care să cuprindă abuzurile realizate de ofițeri.

Președintele a susținut că metoda controversată a „sugrumării” pentru reținerea suspecților ar trebui interzisă „general vorbind”, dar momentan nu a luat nicio măsură în acest sens.

Controlul armelor – Apărarea celui de-al Doilea Amendament

După cele două atacuri armate care au zguduit Statele Unite în anul 2019, în Texas și Ohio, Trump și-a exprimat susținerea pentru o serie de reforme, cum ar fi investigarea trecutuluipersoanelor care vor să cumpere arme și legi care să blocheze accesul la arme de foc pentru persoanele care sunt considerate un risc pentru societate.

Însă, după acest moment de interes, Trump nu a făcut mai multe pentru implementarea acestor idei, ci a continuat să apere Al Doilea Amendament din Constituție, care prevede că americanii au dreptul să dețină arme.

Nu uitati sa aveti un portofoliu diversificat pentru a fi protejat in caz de situatii mai putin placute in cazul unora dintre ele!

• Puteti investi la bursa aici https://bit.ly/2Guy5EN sau aici https://bit.ly/3f4dJRp sau aici https://bit.ly/cont-xtb sau aici https://bit.ly/3k2dJUs
• Mentorat de investiții la bursă: —>> https://bit.ly/2PvDpKZ
• Cursuri și ghiduri de investiții – De unde înveți să investești – https://bit.ly/2F7qg6w
• Inscrie-te in: Invest Club – Comunitatea Investitorilor din Romania.

În contextul în care Statele Unite se confruntă cu pandemia de Covid-19 și inegalitatea rasială, Joe Biden vrea să creeze noi oportunități pentru angajați, să reinstituie măsurile de protecție a mediului și dreptul la sănătate, precum și unele alianțe internaționale, conform BBC.

Anul acesta, lupta pentru Casa Albă va avea loc în data de 3 noiembrie și se va da între candidatul republican Donald Trump, actualul președinte, și candidatul democrat Joe Biden, fost vicepreședinte în mandatul lui Barack Obama.

Coronavirus – Program național de testare și depistare

Pentru a combate coronavirusul, cea mai gravă problemă cu care se confruntă în prezent Statele Unite, Joe Biden vrea să implementeze testarea gratuită pentru toți americanii și să angajeze 100.000 de persoane care să lucreze la un program de depistare a cazurilor.

Fostul vicepreședinte dorește să deschidă cel puțin zece centre de testare în fiecare stat și să ceară agențiilor federale să ofere resurse și ghidare prin intermediul experților federali.

De asemenea, Joe Biden consideră că fiecare guvernator ar trebui să introducă obligativitatea purtării măștii în statul pe care îl conduce.

Votanții care sunt suspicioși cu privire la autoritatea federală ar putea vedea acest plan drept ceva exagerat, dar planul reflectă foarte bine viziunea lui Biden și a Partidului Democrat privind rolul pe care Guvernul trebuie să îl aibă în general.

Locuri de muncă și Economie – Creșterea salariului minim și investirea în energie verde

Pentru a adresa impactul imediat al pandemiei, Biden a promis să cheltuie „oricât e nevoie”pentru a extinde împrumuturile pentru afacerile mici și mijlocii și să mărească plățile directe către familii.

Printre propuneri se numără adăugarea a 200 de dolari pe lună la ajutoarele de stat și scăderea cu 10.000 de dolari a împrumuturilor studențești federale.

Propunerile economice ale lui Joe Biden, numite „Reconstruiește mai bine”, sunt menite să mulțumească două categorii sociale care susțin în mod tradițional Partidul Democrat – tinerii și clasa muncitoare.

În ceea ce privește salarizarea, Biden vrea să crească salariul minim pe economie la 15 dolari/oră, o măsură populară printre tineri, care a reprezentat de asemenea și un semn că partidul se îndreaptă spre stânga.

Fostul vicepreședinte american vrea să investească 2 trilioane de dolari în energie verde, considerând că producția „verde” va ajuta clasa de mijloc, care în general au slujbe în fabrici.

Biden a fost criticat în mai multe rânduri că a susținut tratatul Nafta, despre care criticii spun că a creat locuri de muncă în afara țării. În planul electoral, Biden vrea ca Guvernul federal să investească 300 de miliarde de dolari în materiale, servicii, cercetare și tehnologie produse în america.

Rasă – Reforme ale sistemului de justiție, împrumuturi pentru comunitățile minoritare

În urma protestelor rasiale care au zguduit Statele Unite anul acesta, candidatul democrat recunoaște că rasismul încă este prezent și trebuie adresat prin programe sociale și economice care să susțină minoritățile.

Un punct principal al programului de reconstrucție al lui Biden este crearea unui fond de investiții de 30 de miliarde de dolari pentru minorități.

În ceea ce privește sistemul de justiție, Biden a evoluat de la poziția fermă și des criticată asupra infracțiunilor pe care o avea în anii 90.

În prezent, Biden propune politici pentru reducerea numărului de persoane încarcerate, dorește să adreseze problema discriminării pe bază de rasă, sex și venituri în sistemul judiciar și reabilitarea deținuților eliberați.

De asemenea, Biden dorește crearea unui program de granturi în valoare de 20 de miliarde de dolari pentru a stimula statele să investească în eforturile de reducere a încarcerărilor, de a elimina pedepsele minime, de a dezincrimina consumul de marijuana, de a șterge pedepsele precedente privind consumul de marijuana și de a pune capăt pedepsei cu moartea.

Fostul vicepreședinte a respins apelurile de a tăia fondurile pentru poliție, motivând că resursele ar trebui legate de menținerea unor standarde. Însă, Biden consideră că o parte dintre fondurile destinate poliției ar trebui redirecționate spre servicii sociale, precum sănătatea mintală.

Schimbările climatice – Readerarea la Acordul de la Paris

Joe Biden a invocat în numeroase rânduri problema schimbărilor climatice și dorește să îndemne planeta să acționeze mai rapid pentru reducerea emisiilor de carbon.

Printre planurile lui Joe Biden legate de climă se numără readerarea Statelor Unite la Acordul Climatic de la Paris din anul 2015, din care Donald Trump a retras țara.

Biden a propus o investiție federală de 1,7 trilioane de dolari pe zece ani pentru cercetarea tehnologiei „verzi” și dorește ca Statele Unite să ajungă la zero emisii până în anul 2050, un angajament luat de 60 de alte țări în ultimul an.

Inițiativei legate de anul 2050 nu s-au adăugat China și India, cei mai mari emițători de carbon din lume.

Politică externă – Restabilirea reputației Statelor Unite și „confruntarea” Chinei

Dacă va deveni președinte, Joe Biden dorește să se concentreze în primul rând pe problemele de interes național. Cu toate acestea, valorile lui Biden privind politica externă nu s-au îndepărtat de multilateralism și implicare în viața politică globală, comparativ cu politicile izolaționiste ale lui Donald Trump.

Pe plan internațional, Biden dorește să repare relația Statelor Unite cu aliații NATO, pe care Trump i-a amenințat în repetate rânduri cu tăieri de fonduri.

În ceea ce privește China, fostul vicepreședinte consideră că țara trebuie trasă la răspundere pentru practici incorecte de mediu și comerț, dar în loc să impună taxe unilaterale, Biden a propus o coaliție internațională cu alte democrații pe care China „nu își permite să le ignore”. Cu toate acestea, Biden nu a explicat clar ce ar putea implica această coaliție.

Sănătate – Extinderea Obamacare

Joe Biden dorește să extindă programul de asigurări de sănătate creat în perioada președintelui Barack Obama și să implementeze un plan prin care aproximativ 97% dintre americani ar urma să fie asigurați.

Deși nu este chiar sistemul universal de asigurări de sănătate propus de mai mulți membri ai partidului său, fostul vicepreședinte vrea să le dea tuturor opțiunea de a se înrola într-un sistem public de asigurare similar cu Medicare, care oferă beneficii medicale persoanelor vârstnice.

Analiștii estimează că planul lui Biden ar urma să coste 2,25 trilioane de dolari pe o perioadă de 10 ani.

Imigrație – Anularea politicilor lui Trump

În primele 100 de zile de președinție, Biden a promis că va inversa toate politicile lui Trump care separă părinții de copii la granița dintre SUA și Mexic.

De asemenea, candidatul democrat vrea să înlăture limita numărului de aplicanți pentru azil și să scoată interdicția de călătorie pentru mai multe țări majoritar musulmane.

Biden a promis că va proteja „visătorii”, persoanele care au fost aduse ilegal în Statele Unite când erau copii și cărora le-a fost permis să rămână sub o legislație a președintelui Barack Obama.

Educație – Acces universal la învățământul preșcolar, mai multe locuri bugetate în universități

Într-o mișcare notabilă spre stânga, Biden a susținut mai multe propuneri educaționale care au devenit populare în Partidul Democrat – ștergerea unor credite pentru studenți, extinderea locurilor bugetate în universități și acces universal la învățământul preșcolar.

Nu uitati sa aveti un portofoliu diversificat pentru a fi protejat in caz de situatii mai putin placute in cazul unora dintre ele!

• Puteti investi la bursa aici https://bit.ly/2Guy5EN sau aici https://bit.ly/3f4dJRp sau aici https://bit.ly/cont-xtb sau aici https://bit.ly/3k2dJUs
• Mentorat de investiții la bursă: —>> https://bit.ly/2PvDpKZ
• Cursuri și ghiduri de investiții – De unde înveți să investești – https://bit.ly/2F7qg6w
• Inscrie-te in: Invest Club – Comunitatea Investitorilor din Romania.

În septembrie, Banca Chinei a cumpărat 5,9 tone de aur, după ce în precedentele 9 luni a achiziționat aproximativ 99,8 tone, scrie Bloomberg. La finele anului trecut, China ocupa poziția a 6-a în lume în funcție de mărimea rezervelor de aur, după SUA, Germania, Italia, Franța și Rusia.

Prețul aurului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani în septembrie, pe fondul cererii ridicate din partea investitorilor în căutare de active sigure.

Băncile centrale au fost, de asemenea, prezente la cumpărare, în special în piețele emergente, iar analiștii estimează că achizițiile oficiale vor continua, în contextul politicilor protecționiste și al îngrijorărilor privind încetinirea economiei globale.

“Având în vedere relațiile tensionate cu SUA, China are nevoie de o acoperire față de expunerea pe dolarul american, iar aurul îndeplinește această funcție. Pe măsură ce China devine o superputere în sine, estimez că vor urma noi achiziții de aur”, a comentat Howie Lee, economist la banca singaporeză OCBC Bank.

Creșterea rezervei de aur chineze are loc în contextul intesificării disputelor cu SUA pe tema tarifelor vamale, precum și al încetinirii economiei locale.

Negocierile dintre Beijing și Washington pe tema unui acord comercial sunt programate să reînceapă în această săptămână, însă șansele încheierii unei înțelegeri cuprinzătoare par din ce în ce mai reduse.

Potrivit Bloomberg News, oficialii chinezi au restrâns semnificativ sfera subiectelor pe care sunt dispuși să le discute cu negociatorii americani la întâlnirea de joi.

Analiștii sunt de părere că delegația chineză ar putea fi avantajată, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este ocupat cu procedurile de destituire inițiate împotriva sa, iar economia americană dă semne de slăbiciune.